ARS DOR

Center of Art & Professional Development – Eurointegration through Art

Archive for the ‘Chisinau’ Category

„Poştaşii Chişinăului” pun mâna pe mătură!

Posted by ghenador on October 19, 2011

De obicei, la cinci dimineaţa fac ultima inspecţie a năsucurilor copiilor mei, iar în maturam primariadependenţă de temperatura năsucurilor le aranjez plăpumioarele şi le trag pijamalele la spate. Le mângâi părul bălai şi mi se strânge inima cu gândul la copiii din R. Moldova cărora mama sau tata nu le păzesc visele, nu le văd zâmbetele din somn, nu le admiră chipurile senine în fiecare dimineaţă. Apoi merg la geamul din camera copiilor şi încerc să ghicesc cum va fi ziua.
La ora când îmi încep eu ziua oraşul este îngrămădit în întuneric cu tot amalgamul său de căsuţe din vechiul târg, blocuri sovietice cu multe etaje, chioşcuri proaspăt răsărite, vile cu steklopaket şi maşini care au inundat trotuarele. Puţinele luminiţe îmi dau senzaţia vagă de căldură şi de „acasă”. Nicăieri în Europa nu am senzaţia de acasă pe care mi-o dă Chişinăul, pentru că nici într-o altă capitală europeană nu mă trezesc dimineaţa cu senzaţia că oraşul de după geam arată ca o salată Olivie. O salată în care bucătarul a înlocuit ingredientele de bază cu mazăre, salam fiert şi ce a mai găsit prin borcane.
În dimineaţa asta nu am auzit măturătorii curăţind strada noastră, s-a făcut frig şi poate au făcut depresie de la ştirile care par a aduce suflul rece al alegerilor anticipate peste haznaua statului. Dacă este să judecăm după cum arată Chişinăul, măturătorii de mult timp nu se mai isprăvesc cu gunoiul de pe străzi, poliţiştii nu mai fac faţă maşinilor parcate pe trotuar, iar Primarul protestează fără inspiraţie împotriva demolării patrimoniului şi construcţiilor neautorizate. Este timpul ca „Poştaşii Chişinăului” să pună mâna pe mătură!
„Poştaşii Chişinăului” sunt persoane care au, sau vor să aibă copii pe care să îi vadă zâmbind, în somn sau aievea, acasă, într-o capitală europeană – Chişinău. Numai că nici o capitală europeană nu este celebră prin chioşcuri din lambriuri de plastic, business-centre de 7 – 9 etaje cu parcări subterane şi steklopaket chiar în inima oraşului vechi şi cu banere publicitare pe clădirea Primăriei.
„Poştaşii Chişinăului” sunt acei care în iunie 2011 s-au adunat lângă clădirea primei Poşte din Chişinău, ruinată de către „Moldpresa” şi „Summa Grup”, mama Hotelului „Leogrand” şi au zis „AJUNGE”! Poştaşii au cerut Poşta înapoi şi au transmis clar şi civilizat acest mesaj celor care au distrus un monument din patrimoniul naţional – „Leopres” („Leogrand” plus „Moldpres”), Primăriei Chişinău care era direct responsabilă de protejarea unei clădiri din patrimoniu care a supravieţuit chiar celui de-al doilea război mondial şi URSS-ului. Cei care se numesc „Poştaşii Chişinăului” au sesizat Prim-Ministrul şi Preşedintele ţării că este nevoie ca Inspecţia de Stat în Construcţii şi Procuratura Generală să i-a măsuri imediate pentru oprirea distrugerii patrimoniului arhitectural şi stoparea construcţiilor ilegale. „Poştaşii” au mers în Parlamentul R. Moldova şi au atenţionat că este sfidată legislaţia, iar businesul şi corupţia înghit patrimoniul cultural. La Primărie şi în media „poştaşii” au spus clar că dacă continuăm aşa Chişinăul nu va mai fi atractiv pentru turişti, iar cultura şi tradiţiile unei ţări nu pot fi centrate doar pe beciuri ca la Cricova şi Mileştii Mici (cât de ameţitor de frumoase nu ar fi acele beciuri).
Din iunie curent şi până în această săptămână „Poştaşii Chişinăului” alături de Consiliul Naţional al ONG din Moldova au boicotat businessul „Leogrand”, una din instituţiile care s-a făcut responsabilă de demolarea primei Poşte din Chişinău. Pentru că nici una din instituţiile statului sesizate să facă ordine în acest caz nu şi-au îndeplinit promisiunile şi responsabilităţile „Poştaşii Chişinăului” au decis să se apuce de făcut ordine în capitală, de la o luni.
„Poştaşii Chişinăului” sunt şi pot fi acei cetăţeni care consideră că o pătrime din patrimoniul arhitectural distrus prin corupţie, prin lipsă de ordine în cadrul instituţiilor statului şi sfidarea legislaţiei este prea mult. Dacă vreţi să fie ordine pe străzi, ordine în Primărie, Guvern şi Parlament, dacă vreţi ca instituţiile statului să aibă grijă de capitală şi ţară, indiferent de ce partide sunt la putere, este timpul să deveniţi unul dintre „Poştaşii Chişinăului”. Pentru început aveţi nevoie de o mătură sau alt de orice obiect bun de făcut ordine, cu care să veniţi luni, la ora 10:00, la Primăria Municipiului Chişinău. O să-i ajutăm să facă ordine lui Dorin Chirtoacă, pentru început – că demult nu a măturat prin Primărie (Direcţia Arhitectură de exemplu), o să spălăm geamurile – să vadă angajaţii Primăriei taxiurile parcate pe zebră, o să dăm jos păianjenii şi alţi trântori instalaţi în clădirea Primăriei Chişinău.
O să fie o clacă pe cinste, cu oameni senini ca Nata Albot, Nicu Ţarnă, Dumitru Ciorici, Nati Vozian, Vitalie Branişte, Tatiana Iatco, Ion Ştefăniţă, Corina Rezneac, Sergiu Ostaf, Iuliana Cantaragiu, Ion Schidu, Irina Maister. S-ar putea să aveţi surpriza să-l vedeţi la clacă şi pe Vitalie Dogaru. Se pare că deja le-am provocat pe Alina Radu şi Angela Aramă să-şi pregătească şi ele câte un mop pentru clacă. Dacă o să fie nevoie o să mergem peste o săptămână să facem ordine şi în alte instituţii ale statului, nu de alta da politicienii noştri sunt prea ocupaţi cu împărţirea funcţiilor şi trebuie ajutaţi să înţeleagă că este timpul să ne apucăm de treabă!
Deci, cine ştie să zâmbească şi vrea să fie ordine în capitală să-şi ia mătura şi vină cu „Poştaşii Chişinăului” – luni, 24 octombrie 2011, la ora 10:00, Primăria Municipiului Chişinău!

Antonita Fonari

Posted in Chisinau | Tagged: , , , | Leave a Comment »

REZULTATE / Programul de burse „Alexandru S. Sturdza” derulat de ICR Chişinău

Posted by ghenador on October 18, 2011

Lansat în vara acestui an, programul de burse „Alexandru S. Sturdza” ICRinițiat de ICR Chișinău și dedicat în exclusivitate cercetătorilor și oamenilor de cultură din Republica Moldova prevede acordarea a 6 burse de cercetare cu durata de 10 luni în valoare de 7000 USD fiecare.

Câștigători burselor „Alexandru S. Sturdza” acordate de ICR Chișinău în anul universitar 2011/2012 sunt: conf. univ. Igor Cașu – bursa pentru domeniul Studiul totalitarismelor, conf. univ. Virgil Pâslariuc și lector. univ. Nicolae Fuștei – bursa pentru Editarea, traducerea şi comentarea operei literare, politice şi teologico-filosofice a lui Alexandru S. Sturdza; conf. univ. Emil Dragnev – bursa pentru Istoria creştinismului; dr. hab. Varvara Buzilă, director adjunct științific al Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală – bursa pentru domeniul Etnografie şi civilizaţie ţărănească; și arh. Rita Garconiță, lector superior la Facultatea de Arhitectură a UTM, – bursa pentru domeniul Arhitectură şi restaurare.

Bursierii au fost selectaţi pe baza dosarelor de candidatură și a proiectelor propuse, fiind depuse un număr total de 18 dosare. În vederea selectării câștigătorilor bursei, a fost constituit un juriu compus din personalități științifice din România și Republica Moldova: dr. Mihai Neamțu – director științific al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc; dr. hab. Gheorghe Postică – prof. univ. istorie, ULIM; dr. Diana Dumitru, conf. univ., istorie universală secolul XX, Univ. Pedagogică de Stat „Ion Creangă” din Chișinău și Petre Guran – director ICR Chişinău.

Programul de burse „Alexandru S. Sturdza” este inițiat și finanțat integral de ICR Chișinău. Pentru anul universitar 2011-2012 valoarea burselor acordate este de 42 000 USD.

Posted in Chisinau, Education | Tagged: , | Leave a Comment »

Monument istoric ruinat cu escavatorul!

Posted by ghenador on June 23, 2011

Pircalab 71 nu mai exista

Belinkis demolition of Chisinau Pircalab 71 Leo PressMonument de arhitectură de valoare naţională, inclus în Registrul de monumente de istorie şi cultură a municipiului Chişinău, alcătuit de Academia de Ştiinţe. A fost construit la începutul secolului al XX-lea, în stil eclectic, de societatea de amanetare a proprietăţii imobiliare.

Clădirea este construită într-un nivel, pe un plan rectangular, aliniat cu latura lungă liniei roşii a străzii. Planimetria este alcătuită dintr-o sală mare şi o un grup de încăperi de serviciu. Structura spaţial-volumetrică este evidenţiată în exterior, prin combinarea a două volume: alungit al sălii de operaţii financiare şi a unui hol al intrării, în rezalit mai înalt. Sala este luminată prin ferestre în două registre. Registrul de jos este format din patru ferestre în arc în plin cintru, cărora le corespund în registrul de sus câte un grup din trei ferestre rectangulare, alungite. Rezalitul intrării, încununat cu un fronton triunghiular, include o fereastră în semicerc. Toate golurile în arc şi intrarea sunt conturate prin arhivolte cu cheia de boltă. Sub cornişa clădirii cu denticule, se află o friză decorată, în frontonul intrării – un herb flancat de motivele modelate ale ghirlandelor de flori, locul central fiind ocupat de caduţiul zeului comerţului Mercur.

Posted in Chisinau, Moldova Culture | Tagged: , , , , | Leave a Comment »

CAROL SCHMIDT PRIMARUL CARE A ADUS ÎN CHIŞINĂU ELECTRICITATEA, PAVAJUL ŞI TRAMVAIUL

Posted by ghenador on June 17, 2011

Carol SchmidtCarol Schmidt – primar al Chişinăului în 1877-1903

Carol Schmidt, profund emoţionat, răvăşit până la lacrimi, mergea prin inima Chişinăului şi oamenii îl salutau pios. La un moment, şi-a dat seama că păşeşte pe strada Gostinaia, cea care de astăzi îi va purta numele. Tot fastul acestei zile i s-a perindat prin faţa ochilor: elita capitalei îl felicitase cordial cu prilejul unui eveniment ieşit din comun – aflarea, timp de 25 de ani, în funcţia de primar al Chişinăului. Pentru prima dată, o stradă a Chişinăului fusese numită în cinstea unui primar aflat în viaţă!

Carol Schmidt, de formaţie jurist, cu studii făcute la Universitatea din Odessa, fusese ales de Consiliul Municipal în funcţia de primar al Chişinăului în septembrie 1877, pe când avea doar 30 de ani. Actuala capitală a Republicii Moldova în acea vreme era un „oraş al noroiului”: verde, cu străzi drepte, alură accentuată occidentală-orientală, dar departe încă de a fi adoptat confortul civilizaţiei de atunci.

Tânărul primar provenea din nobili ereditari germani stabiliţi în Basarabia. Era foarte bine asigurat material, părinţii lui aveau casă de piatră la Chişinău, lăsată ca moştenire. El însuşi făcuse o carieră strălucită, funcţiile de judecător de instrucţiune, de şef al sectorului de instrucţiune şi altele pe care le-a deţinut fiind şi foarte bine retribuite. Or, nu banii, ci posibilitatea de a munci pentru binele public l-au făcut să accepte funcţia de primar al Chişinăului. Sobru, pedant, tenace, energic, se deosebea de consilierii municipali, care în majoritatea lor făcuseră şcoala în condiţii casnice, prin cunoştinţe vaste şi o cultură veritabilă. Strategia pe care o elaborase Carol Schmidt avea o ţintă clară şi era de lungă durată – să schimbe viaţa chişinăuienilor în bine, în acest scop modificând  însuşi aspectul Chişinăului.

Iurie Colesnic:

Casa din strada Eminescu colţ cu Varlaam – casă foarte modestă – este casa în care a trăit Carol Schmidt, primar al Chişinăului timp de 25 ani. Avea moşie foarte mare şi putea să-şi permită orice, dar el înţelegea că un om are nevoie de cât are nevoie. Interesul lui era oraşul Chişinău.

„Cârmuirea oraşului în 1877 era încă tânără, fără practică şi exemple ale anilor trecuţi şi de asta nu era de unde copia, dar trebuia de creat. Linia diplomatică nu-i era străină tânărului primar şi el îndată a priceput miezul de cârmuire: „niciodată nu încerca să-l convingi pe cel ce nu te ascultă”, „la moment cedează mai marilor decât tine”, „apropie de tine pe cei care nu au avut nici un scop şi nici o dorinţă de a pătrunde în Dumă”” (I. Colesnic, „Basarabia necunoscută”, v. VI, ed.”Museum”, 2005). Spiritul creator l-a caracterizat dintotdeauna pe Carol Schmidt, el conferind funcţiei de primar calităţi inedite.

A durat ceva timp, şi totuşi Chişinăul s-a eliberat de noroiul care-l inunda, străzile lui fiind pavate aidoma marilor oraşe europene. Datorită lui Carol Schmidt, oraşul s-a detaşat victorios de statutul său provincial, de localitate cu relaţii economice subdezvoltate. Seara, oamenii umpleau parcurile şi străzile, pentru că primarul aduse în urbe lumina electrică. În Chişinău fusese construit un sistem de salubrizare, trasă apa în curţile oamenilor. Însemnul cel mai pregnant al bunelor schimbări s-a arătat a fi tramvaiul. El asigura o circulaţie comodă şi rapidă, devenind un mijloc de transport îndrăgit al populaţiei.

Carol Schmidt a făcut poate că mai mult decât intră în obligaţiile unui primar. El a încărcat cu sens viaţa orăşenilor, înlesnind deschiderea unor valoroase instituţii de cultură, printre care Muzeul Ţinutului, Şcoala Naţională de Desen (azi Colegiul de Arte Plastice „Alexandru Plămădeală”), câteva licee, susţinând organizarea la Chişinău a unor manifestări culturale remarcabile. Pleda pentru transformarea Chişinăului într-un centru cultural. Rămas văduv, cu patru copii, a pledat cauza copiilor orfani şi a păturilor social-vulnerabile.

Fireşte, a avut şi slăbiciuni. Nu întotdeauna şi-a ales adepţii potriviţi, la un moment, a început să se lase măgulit de laude, şmecherit de oameni necinstiţi. Dar toate accidental. N-a tolerat corupţia, pe timpul lui în primărie fusese introdusă o mai bună contabilitate. La Chişinău se dezvoltau cu succes operaţiile bancare. Construise pentru primărie un nou sediu.

„Îmbunătăţirile capitale au fost introduse şi parţial sfârşite sub primarul Schmidt: podurile,Carol Schmidt care costau foarte mult la început când a fost dată antrepriza pentru instalarea lor, binecunoscutului Pronin (acesta a dorit să se îmbogăţească cu 120%), după aceasta ele se construiau mai ieftin, într-un mod gospodăresc, apeductul a fost reuşit – construit de către inginerul englez Garrissom; au fost începute construcţiile spitalului de boli infecţioase, a abatorului, au fost făcute careva schimbări la pieţe, a fost efectuată o cumpărătură reuşită – 3000 desetine de pământ şi la fel cu succes au fost realizate datoriile orăşeneşti… Esenţial este că atunci a fost pusă temelia îmbunătăţirii”. (I. Colesnic, „Basarabia necunoscută”, v. VI, ed.”Museum”, 2005)

Obârşia sa germană nu s-a reflectat nicidecum în relaţiile cu populaţia autohtonă. Ba din contra, Carol Schmidt etala respect deosebit faţă de băştinaşi: vorbea româneşte, era un profund cunoscător al culturii moldoveneşti. Arhivele şi memoriile contemporanilor conţin mărturii despre concertele, organizarea cărora le stimula Carol Schmidt, la care se purtau costume naţionale şi se interpretau cântece vechi moldoveneşti.

O relaţie aparte avuse primarul-reformator cu populaţia evreiască din Chişinău, care constant figura printre alegătorii lui fideli. Pogromul evreilor din 1903 la Chişinău a constituit un şoc pentru Carol Schmidt, tragicul eveniment schimbându-i ireversibil viaţa. El şi-a anunţat demisia din funcţia de primar, în semn de protest împotriva Răului social şi uman, profund decepţionat că într-un oraş european, după cum considera el Chişinăul, a fost posibil aşa ceva.

După aceasta, Carol Shmidt a mai trăit încă aproape un sfert de secol. „I-a fost dat să vadă Unirea Basarabiei cu România, să cunoască stilul şi ambiţiile administraţiei româneşti, care n-a schimbat denumirea străzii Schmidt… La un deceniu de la dispariţia, în 1927, a acestui ilustru primar al Chişinăului, mormântul lui a rămas neîngrijit şi doar o cruce modestă de lemn străjuia la căpătâiul lui…” (I. Colesnic, „Basarabia necunoscută”, v. VI, ed.”Museum”, 2005).old Chisinau paintings, chisinaul vechi Ghenadie Sontu

„…oraşul nostru n-a avut niciodată un primar ca neîntrecutul Carol Schmidt” – scria unul din contemporanii săi Pavel Cuzminschi. În memoria chişinăuienilor, primarul-reformator Carol Schmidt rămâne a fi şi primarul-etalon.

Autor: Viorica Cucereanu

Va invit sa descoperim personalitatea lui Carol Schmidt in cadrul evenimentului organizat de catre Centrul de Informare si Documentare “Chisinau” in data de 24 iunie 2011, in incinta Bibliotecii Municipale “B. P. Hasdeu” unde va fi vernisata o colectie de tablouri ale Chisinaului vechi realizate de catre Ghenadie Sontu.

Posted in ARS DOR, Chisinau, Exhibitions, Moldova art, Moldova Culture | Tagged: , , , | Leave a Comment »

Festivalul Filmului European

Posted by ghenador on May 11, 2011

Posted in Chisinau, Europe, Moldova Culture, Projects | Tagged: | Leave a Comment »

Discovering Talents in Moldova Orphanages

Posted by ghenador on April 15, 2011

Posted in ARS DOR, Chisinau, Education, Exhibitions, Moldova art | Tagged: , , | Leave a Comment »

Cultură şi caritate la „Noaptea Artelor”

Posted by ghenador on April 11, 2011

Ghenadie Sontu art exhibitionO şansă pentru artişti, public şi cei care au nevoie de ajutorul nostru.

Vineri seară, în incinta Centrului expoziţional „Moldexpo” din capitală, a avut loc o manifestare cu dublu caracter – artistic şi umanitar. Este vorba despre deja tradiţionala expoziţie cu vânzare „Noaptea Artelor”, organizată pentru a XIV-a oară de Clubul Internaţional al Femeilor din Moldova, ale cărui membre sunt soţiile ambasadorilor acreditaţi în RM şi reprezentante ale unor firme străine care-şi desfăşoară activitatea în ţara noastră.

Cei 80 de artişti-participanţi au încântat audienţa cu numeroase obiecte de artă – pictură, sculptură, fotografie, obiecte de artizanat, giuvaiergerie şi handmade -, iar toate acestea au fost admirate de turişti, diplomaţi, oameni de afaceri, lideri politici, precum şi alte personalităţi prezente la eveniment.

Pictorul Ghenadie Şonţu se află la a treia „Noapte a Artelor”. Pentru el acest eveniment reprezintă, înainte de toate, şansa de a contribui la eradicarea unor probleme sociale din RM. „Sunt conştient de misiunea mea de a-i ajuta, prin arta pe care o fac, pe acei care nu se pot ajuta singuri. În calitate de artist, încerc să-i motivez şi pe alţii să investească în capitalul uman”. Un alt motiv ar fi prilejul de a stabili punţi de prietenie cu oamenii pe care îi cunoaşte aici în fiecare an şi cu care, ulterior, poate să realizeze diverse proiecte sociale şi culturale. „Astfel, spune Ghenadie Şonţu, mă simt şi ca un ambasador al artei, care poate rezolva probleme sociale, la fel de eficient ca un politician”.
Directoarea Centrului Hippokrates, Diana Covalciuc, participă la expoziţie ca să-şi promoveze centrul, dar şi pe autorii lucrărilor – copiii cu dizabilităţi. Ea este convinsă că aceşti copii sunt ca şi ceilalţi – deştepţi, talentaţi, creativi – şi că, luând parte la o asemenea acţiune, au posibilitatea să se simtă, mai întâi de toate, utili, iubiţi şi apreciaţi. Sergiu Găluşcă, un vizitator constant al expoziţiei, crede salutar conceptul „Nopţii Artelor”, mai ales că şi obiectele expuse spre vânzare sunt la preţuri accesibile. „Este necesar ca asemenea acţiuni să fie organizate mai des. Doamnele de la Clubul Internaţional al Femeilor din Moldova merită tot respectul nostru, de la ele pot lua exemplu şi politicienii. Păcat că alţii trebuie să vină să ne înveţe a trăi”, ne-a spus el.

Banii adunaţi la „Noaptea Artelor 2011” vor fi direcţionaţi, în funcţie de necesităţi, către un club de comunicare, al cărui scop e să ofere susţinere socială bătrânilor şi altor grupuri social-vulnerabile din Chişinău, dar şi la construirea unei săli de sport pentru gimnaziul din Sadova, raionul Călăraşi.

Nadia Tătaru, Timpul

Posted in ARS DOR, Chisinau, Exhibitions, Moldova art, Moldova Culture | Tagged: , , | Leave a Comment »

Eurointegration through Art

Posted by ghenador on April 5, 2011

www.arsdor.org

Posted in ARS DOR, Art Management, Chisinau, Europe, Exhibitions, Moldova art, Moldova Culture, Projects | Tagged: , | Leave a Comment »

Art Exhibition Hosted by the Swiss Cooperation Office at Chisinau

Posted by ghenador on March 23, 2011

Eurointegration through Art Ars DorThe international art exhibition ”Eurointegration through Art” is hosted by the Swiss Cooperation Office in Chisinau at its premises on Mateevici Street, 23, in the period of March-April 2011. The exposition features oil paintings of young artists from Moldova, Romania, Ukraine, Georgia and Letonia who share their artistic vision regarding the importance of culture in the process of European integration.

“I consider that Eurointegration can take place only by knowing and valuing the culture of every European nation, seen through the historical prism, studied separately and in comparison with other European cultures that together form an integral cultural monolith,” said Vlad Lozovanu, one of those 21 artists involved in the project as an ambassador of Eurointegration through art.

Ars Dor Association launched the International Art Project “Eurointegration through Art” in 2006 with support from the International Fund for Promotion of Culture (IFPC) of UNESCO.

http://www.swiss-cooperation.admin.ch/moldova/en/Home/News/News_Detail?itemID=199718

Posted in ARS DOR, Chisinau, Europe, Exhibitions, Moldova art, Projects | Tagged: , , , , | Leave a Comment »

Moldova Cultural Policy – Compendium

Posted by ghenador on February 28, 2011

Moldova Cultural Policy – Compendium

Posted in ARS DOR, Art Management, Chisinau, Consulting, Cultural Financing, Cultural Policy, Education, Europe, Moldova art, Moldova Culture, Research | Tagged: , , | Leave a Comment »

Concursul beTRAINER – prima competiţie de traineri din Moldova

Posted by ghenador on February 2, 2011

Concursul beTRAINER - prima competiţie de traineri din MoldovaConcursul beTRAINER este o provocare lansată pentru tinerii entuziasmaţi de ceea ce înseamnă training, cei ce au organizat cursuri pentru grupuri de persoane, au participat în cadrul diferitor programe de formare şi doresc să participe la cea mai tare competiţie a trainerilor începători prezentîndu-şi măiestria şi abilităţile de interacţiune cu participanţii.

Competiţia va decurge în 3 etape:

  • Prima etapă, presupune depunerea dosarelor ce conţin experienţa în prestarea programelor de training, participarea la cursuri, traininguri şi elaborarea structurii unui curs format din 4 module. Juriul va decide cine vor fi cei 10 tineri ce vor participa în semi-finale. Perioada de înregistrare în consurs este 24 ianuarie – 13 februarie.
  • A doua etapă, va consta în prezentarea nemijlocită a unei sesiuni de training, care va fi jurizată de către experţi în domeniu şi manageri resurse umane ale unor companii beneficiare de servicii de training. În rezultat, 5 tineri care vor acumula punctajul maxim vor trece în etapa finală.
  • A treia etapă, reprezintă competiţia între finalişti prin oferirea unei sesiuni de training cu tematică prestabilită. Cei mai buni urmînd să beneficieze de oportunitatea de a se dezvolta în continuare urmînd stagieri cu ulterioara posibilitate de angajare în cadrul companiei de training şi consultanţă AXA Management Consulting, lider în domeniul serviciilor de dezvoltare a personalului.

Concursul urmăreşte să ofere oportunitatea tinerilor de a se afirma ca traineri, de a identifica punctele slabe şi direcţiile de dezvoltare, precum şi de a încuraja formarea de traineri profesionişti în Republica Moldova. De asemenea, mobilizarea tuturor persoanelor pentru care activităţile de training devin un mod de viaţă.

Cei mai buni urmează să-şi prezinte măiestria în prestarea unei sesiuni de training în semifinalele ce se vor desfăşura la 5-6 martie şi apoi în  finala din 12 martie.

Concursul este organizat de către AXA Management Consulting şi AIESEC Moldova.

Pentru mai multe informaţii despre concursul beTRAINER, contactaţi la

e-mail: betrainer@axa.md

tel: 58 88 64

Posted in Chisinau, Education | Tagged: , | Leave a Comment »

Agenţia de Inspectare şi Restaurare a Monumentelor, Biblioteca Naţională, Primăria Chişinău, și Ministerul Culturii – Construcţia unui centru multifuncțional de către compania Green Hills Nistru în centrul istoric al capitalei

Posted by ghenador on December 22, 2010

Posted in Chisinau | Tagged: , , , , , | Leave a Comment »

Salvaţi Chişinăul istoric!

Posted by ghenador on November 1, 2010

Posted in ARS DOR, Chisinau, Cultural Policy, Moldova Culture | Tagged: , , , | Leave a Comment »